Alegeri prezidențiale SUA. Cine va fi noul președinte. Dezvăluirile lui Mihai Gâdea de la Washington

mihai gadea

Ziua de 3 noiembrie este una extrem de importantă pentru întreaga planetă întrucât SUA își aleg noul președinte. Favorit în sondaje continuă să fie democratul Joe Biden, însă răsturnări de situație pot avea loc și pe ultima sută de metri, așa cum s-a întâmplat la scrutinul trecut. În acest context, Donald Trump are mari șanse să câștige al doilea mandat.

Mihai Gâdea este singurul jurnalist român prezent la Washington și are posibilitatea de a simți tensiunea momentului și a afla informații la cald. Realizatorul Antena3 l-a invitat alături de el pe Bogdan Banu, expert în procesul electoral din SUA pentru a explica românilor situația electorală din SUA.

Cine va fi noul președinte al SUA. Interviu Mihai Gâdea – Bogdan Banu

Bodgan Banu: Trump rămâne cu o şansă foarte bună să câştige alegerile. Păstrează câteva atuuri. A avut un final de campanie foarte energic, cu patru mitinguri doar în Pennsylvania. Este foarte bun în a-şi mobiliza electoratul. Spre deosebire de alegerile anterioare, analiştii nu mai riscă pronosticuri (…)

Ceea ce diferenţiază aceste alegeri de toate celelalte: votul prin corespondenţă sau anticipat, pe o scardă nemaiîntâlnită, care va face ca aceste alegeri să aibă cea mai mare participare din ultimii 50 – 60 ani (…) Există în mintea multor oameni întrebarea dacă aceste alegeri sunt legitime, dacă nu există posibilitatea de fraudare (…) Următoarele două-trei zile după alegeri sunt zilele-cheie. Mulţi experţi spun că se aşteaptă în acele zile la o implicare mai activă a acelor agenţi străini care vor să influenţeze alegerile, prin crearea de disensiuni, mobilizând lumea la proteste.

Mihai Gâdea: Deci ar încerca un fel război hibrid, lucruri care să destabilizeze societatea?

Bogdan Banu: Exact. Au fost studii făcute pe alegerile din 2016, pe felul în care s-au infiltrat pe reţelele sociale. Au fost mai mult sau mai puţin inactivi până la momente-cheie, după care au dat mesaje prin care au căutat să creeze tensiuni în societate. Să pună sub semnul întrebării procesul electoral, rezultatul alegerilor. La asta ne aşteptăm (şi acum). Cu cât va fi mai mare perioada între ziua de marţi (3 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale, n.r.) şi momentul în care vom şti rezultatul final, cu atât va fi mai mare oportunitatea să apară disensiuni şi tensiuni sociale.

Mihai Gâdea: Care sunt statele care vor face diferenţa?

Bogdan Banu: M-aş uita la Carolina de Nord. Acesta este un stat în care vom şti rezultatul tuturor voturilor exprimate – fie prin poştă, fie anticipat, fie la urne – chiar în seara alegerilor. Acest stat este un bun indicator – este statul cel mai „mov”, nu este nici roşu (culoarea republicanilor), nici albastru (culoarea democraţilor). În Florida, m-aş uita foarte atent la prezenţa la vot în zona Miami, pentru că mobilizarea la vot a electoratului democrat, participarea cubanezilor la scrutin vor da indicii despre cum va arăta votul final în Florida.

Pennsylvania este statul-cheie cu câteva condiţii: dacă Trump reuşete să „întoarcă” statele Michigan şi Wisconsin, trecute de majoritatea experţilor în „coloana” democraţilor, atunci, într-adevăr, rezultatele alegerilor vor depinde de rezultatul din Pennsylvania. Este cheia, dar o cheie condiţionată (…) Depinde de cum vor fi rezultatele în celelalte locuri. Există scenarii în care candidaţii vor avea un număr apropiat de voturi ale electorilor şi, în aceste condiţii, Pennsylvania este stat-cheie, dacă Trump recâştigă celelalte state disputate (…) În general, la acest moment taberele sunt împărţite şi va fi o problemă de mobilizare (…) În 2016, alegătorii indecişi l-au avantajat pe Trump, când Hillary Clinton avea o cotă nevgativă de -10%. Însă în prezent Biden are o cotă pozitivă de +15%. (…)

Procesul electoral din SUA este extraordinar de complex. E foarte greu pentru cineva să încerce să influențeze procesul electoral în mod direct. Ce se poate influența este felul în care oamenii gândesc, participarea la vot, dar fraudarea procesului electoral în sine este practic imposibilă. În SUA nu există alegerea președintelui, marți, 3 noiembrie. Există 51 de alegeri separate care au loc în statele americane.

Modul în care se votează este atât de descentralizat încât este specific nu doar la nivelul statului, dar merge până la nivelul unei localități. Buletinul meu de vot este diferit de buletinul altui alegător care locuiește la patru străzi de mine. La mine, pe formular sunt 18 întrebări dar un prieten din Texas a avut 54 de întrebări pe formularul său (…) În primul rând, este întrebarea referitoare la președinte.

Apoi, întrebarea legată de senatorul tău, de congresman-ul de la nivel federal, de senatorul și congresman-ul de la nivelul statului, de judecători, în anumite state, de cei care se ocupă de comisia de educație… E un proces extraordinar de complex iar pentru ca cineva să falsifice un buletin de vot, trebuie să știe ce tip de buletine de vot se trimit în fiecare zonă… Buletinele trimise prin poștă trebuie semnate iar pedepsele pentru falsificarea de semnături sunt îndeajuns de mari, chiar dacă variază de la stat la stat.

Iar la primirea unui buletin, este comparată semnătura de pe el cu semnătura existentă în sistem de când alegătorul și-a luat permisul de conducere, pentru că în SUA nu există registre electorale, ca în România (…) Fără îndoială, ce se întâmplă acum cu pandemia de COVID complică lucrurile. Nu cred că cineva poate să spună cu mâna pe inimă care va fi rezultatul, pentru că modul în care va influența pandemia rezultatul este ceva fără precedent în istoria SUA. Asta este marea necunoscută…”, a fost interviul Mihai Gâdea – Bogdan Banu difuzat la Antena3.

Revista Presei