Toggle Menu
  1. Home/
  2. Sănătate/

Atacul de panică: simptome și cum îl poți combate în doar 30 de secunde

Oboseala, stresul, munca în exces – toate acestea au făcut din atacul de panică boala secolului XXI. Cercetările estimează că unul din cinci oameni moderni se va confrunta în viitor cu această suferinţă. Există însă şi-o veste bună: atacul de panică poate fi prevenit şi tratat naturist..

Un atac de panică se caracterizează prin apariţia neaşteptată a unei senzaţii de teamă intensă, însoţită de simptome fizice (cardiace, respiratorii, musculare etc.), potrivit formula-as.ro. În timpul unui atac de panică, cel puţin unul din următoarele sisteme este foarte mult perturbat:

– sistemul cardiac: creşte frecvenţa bătăilor inimii, apare o durere în piept sau încălzirea corpului asociată cu transpiraţie.
– sistemul respirator: apar senzaţii de sufocare, respiraţie sacadată sau greutate în a expira.

– sistemul nervos: apar ameţeli, amorţeala şi nesi­guranţa membrelor, tremur, frisoane sau tulburări de echilibru.
– psihicul: se instalează teama de a pierde con­trolul, de a înnebuni sau frica de moarte, un sentiment de irealitate sau de iminenţă a unei catastrofe.

Advertisement

Atenție! Lagăr de exterminare chiar lângă București?! Dezvăluiri uimitoare

Primul atac de panică apare, de regulă, pe neaş­tep­tate, după o perioadă de stres intens, după traume, în timpul bolilor însoţite de febră sau în timpul trata­mentelor cu anumite medicamente de sinteză. Urmă­toarele atacuri sunt însă activate atunci când se repetă unele circumstanţe în care a avut loc primul atac de panică. De exemplu, apar atacuri de panică atunci când ne aflăm într-un spaţiu închis, când ne simţim vulnerabili în mulţime, când suntem presaţi de anu­mite îndatoriri la serviciu ori în familie.

Metoda de control a anxietăţii şi a atacurilor de panică care acţionează cel mai rapid este respirația completă.

Emoţiile şi respiraţia sunt într-o legătură extrem de strânsă, controlul uneia aducând după sine şi controlul celeilalte. Concret, persoanele care au exersat suficient de mult timp exer­ciţiile de respiraţie ajung să-şi reducă frecvenţa şi in­tensitatea atacurilor de panică, pentru ca, în final, să le poată evita.

Vestea neplăcută este că pentru a ajunge la asemenea performanţe, nu sunt suficiente câteva zile sau săptămâni de practică. Vestea bună este că teh­nica, numită respiraţia completă, este foar­te sim­plă.

Iat-o descrisă pe scurt: ne aşezăm ţinând spatele drept şi ne poziţionăm o mână pe abdomen şi una pe torace. Expirăm adânc şi ne ţinem respiraţia vreme de două secunde, după care inspirăm pe nas gradat, calm, dilatând la maximum nările, aşa încât ae­rul să pă­trundă fără zgomot. Întâi umplem cu aer zona infe­rioară a plămânilor, ceea ce va dilata abdo­menul îm­pingându-ne palma plasată pe el, apoi vom umple zona mediană a plămânilor, ceea ce va provoca dilata­rea la maxim a toracelui, şi abia în final vom umple cu aer zona lor superioară, ceea ce va deter­mina înălţarea claviculelor.

Ne ţinem respiraţia vreme de alte două secunde, după care expirăm lent aerul pe gură. Se fac în total minimum 50 de astfel de respiraţii complete pe zi, în cure care durează două luni. Când simţim imi­nen­ţa unui atac de panică, evităm ferm să ne mai gân­dim la orice altceva şi ne concentrăm aten­ţia exclusiv asupra respiraţiei complete. Rezultatul este… salvator.

S-a prezentat in fata juriului cu haine vechi, apoi a inceput sa cante

Deja consacratul format al emisiunii „Got talenet” face furori in toate tarile in care se organizeaza emisiunea.

Cum deja ne-am obisnuit pe scena acestei emisiuni vin tot felul de oameni fiecare cu talentul sau si cu povestea lui de viata.

La emisiunea ” Suedia got talent” am avut insa parte de o surpiza dar si de o lectie de viata de la care se pare ca nu doar noi avem ceva de invatam dar si juratii.

Acestia au inceput sa rada la inceput cand au vazut cum a venit imbracat un baiat la preselectii insa ce a urmat i-a lasat pe acestia fara cuvinte.

Jon Henrik Fjällgren este un tanar pentru care cantecele traditionale din zona in care s-a nascut sunt o adevarata pasiune.

Desi acesta a fost adoptat de catre o familie din Suedia nu si-a uitat nicodat locurile natale si cantecele specifie acelei zone.

Dupa ce tanarul a inceput sa cante intrega sala a izbucnit in lacrimi datorita armoniei aparte pe care o avea piesa.

Nici juratii nu au fost mai duri si pe fata lor putand sa se vada lacrimile.

Cu toate că uneori conştientizăm faptul că nu este bine să judecăm, să evaluăm şi să emitem anumite „verdicte” despre comportamentul, atitudinea şi multe alte aspecte ce ţin de cei din jurul nostru, de multe ori cădem în această capcană.

Una este să observăm anumite lucruri cu care putem fi sau nu de acord şi alta este să începem să facem presupuneri, să judecăm după impresiile noastre, fără a şti ce este în inima celui judecat, fără să-i ştim viaţa, problemele, necazurile, dezamăgirile sau durerile.

Dar de ce ne place atât de mult acest obicei „dulce”?

În mod sigur, există multe motive pentru care judecăm, dar printre acestea se numără şi câteva care au o legătură strânsă cu persoana noastră.

În primul rând, este posibil să judecăm o anumită persoană după comportamentul ei pentru că nu am tolera acel comportament sau atitudine la noi înşine.

În al doilea rând, este foarte probabil să judecăm un comportament pe care, de altfel, îl avem şi noi.

Şi un al treilea motiv ar putea fi faptul că ne dorim sau invidiem ceea ce sunt sau au cei pe care îi judecăm.

Potrivit explicaţiilor experţilor, majoritatea judecăţilor pe care le facem reprezintă strategii subtile ale egoului de a evita simţăminte incomode sau lipsa autostimei şi a autoacceptării.

Psihologul Tara Brach se foloseşte de următoarea ilustraţie pentru a exemplifica ceea ce înseamnă să judeci.

Imaginează-ţi că te plimbi prin pădure şi vezi un câine mic şi drăguţ care pare foarte prietenos.

Pe măsură ce te apropii, începe să latre şi încearcă să te muşte, moment în care îţi dai seama că nu este chiar atât de prietenos cum credeai.

La un moment dat, începe să bată vântul şi să împrăştie frunzele care îi acopereau picioarele şi vezi că unul dintre ele este prins într-o cursă.

Atunci începe să-ţi fie milă de el şi să-ţi dai seama că agresivitatea lui era pricinuită de durerea pe care o simţea.

Andru

Close
Apasă LIKE pentru a te ține la curent cu toate noutățile din justiție