Ultimele studii: ce efect are cafea asupra inimii

Mulți dintre noi își încep dimineața cu o cană mare de cafea, care să ne ajute să ne trezească și să ne pregătească pentru o zi plină. Dar v-ați întrebat vreodată ce efecte are cofeina existentă în băutura voastră asupra organismului, mai exact asupra inimii? Veștile sunt bune pentru că un nou studiu sugereaza ca efectele cofeinei pot reduce inflamatia asociata cu factorii de risc ai bolilor de inima.

Cercetatorii au descoperit un mecanism inflamator care se declanseaza in cazul anumitor adulti in varsta, cu efecte ce includ hipertensiune si artere ingrosate. Cu toate acestea, testele de laborator sugereaza ca acest proces inflamator este estompat de cofeina, desi nimeni nu poate afirma cu certitudine ca o ceasca de cafea este o arma magica impotriva imbatranirii. Mai mult, cercetatorii spun ca exista si alte substante in afara de cofeina care au acelasi rol anti-inflamator, ca de exemplu acizii grasi omega-3 intalniti in pestele gras (precum somonul), potrivit exquis.ro.

In conditiile in care medicamentele cu efect anti-inflamator afecteaza sistemul imunitar si nu sunt o optiune de dorit pentru persoanele in varsta, oamenii de stiinta incearca sa gaseasca tratamente alternative pentru a preveni acest tip de inflamatie.

Momentan este neclar daca intr-adevar cofeina poate sta la baza unui asemenea tratament, insa Gabrielle Fredman, profesor universitar la Albany Medical College, este de parere ca “studiul sugereaza ca un consum moderat de cofeina ar putea fi suficient pentru reducerea acestei inflamatii, dar pentru un raspund concret sunt necesare mai multe studii si teste clinice”.

Potrivit doc.ro, studiul a inclus peste 100 de adulti care pe parcursul a 10 ani au luat parte la discutii si au oferit probe de sange si istoricul medical spre examinare. Oamenii de stiinta au comparat probele de sange de la adultii tineri cu cele ale adultilor in varsta, pentru a vedea care gene sunt “activate” la cei din urma.

Vezi și Bomba anului! Orgii sexuale cu minore! Nume celebre cu funcții în stat IMPLICAȚI în dosar

Au identificat apoi doua grupuri de gene implicate in producerea unui proteine cu puternic rol inflamator, denumita IL-1-beta. De aici, adultii in varsta au putut fi separati in doua grupuri – cei cu tendinte mari de activare in unul sau doua grupuri de gene si cei cu tendinte reduse de activare.

9 din cei 12 adulti din grupul cu tendinte mari de activarea sufereau de hipertensiune, in timp ce doar 1 din cei 11 adulti din grupul cu tendinte reduse de activare suferea de aceeasi afectiune. Mai mult, cei din primul grup prezentau o predispozitie mai pronuntata pentru ingrosarea arterelor.

In plus, analizele de sange au aratat ca personele in varsta din grupul cu tendinte mari de activare prezentau un nivel crescut de IL-1-beta, precum si substante cunoscute ca acizi nucleici metabolici. Acestea sunt resturi ale producerii de molecule care servesc drept “material de constructie” pentru gene.

Vezi și FOTO/ Superbă! Cum arată astăzi fiica de 15 ani a lui Cabral! Seamănă cu el?

Cei din grupul cu tendinte reduse activare au consumat mai multe bauturi care contineau cofeina. La o examinare mai atenta in laborator, cercetatorii au observat ca acizii nucleici cresc activitatea unuia din cele doua grupuri de gene inflamatorii. La randul sau, acest proces face ca celulele imunitare sa produca si mai mult IL-1-beta. Experimentele pe soareci au aratat ca odata injectate in sange, substantele au dus la inflamare extinsa si hipertensiune. Alte teste suplimentare au aratat ca in prezenta cofeinei, efectele acizilor nucleici au fost blocate.

Studii din trecut au aratat ca IL-1-beta apare in niveluri mari la persoanele cu boli cardiovasculare, iar o serie de teste se ocupa in prezent de efectele unui inhibitor pentru IL-1-beta in cazul pacientilor care sufera de boli de inima.

Daca privim imaginea de ansamblu, studiul ridica si intrebari fundamentale: de ce unii oameni imbatranesc “mai bine” decat altii? De ce unii sufera de un infarct la 60 de ani, in timp ce altii traiesc 100 de ani fara sa fi avut vreodata un infarct?

Desi un raspuns clar este dificil de oferit in acest moment, expertii cred ca, partial, aceste scenarii sunt de ordin genetic.

Loading...

Te-ar putea interesa și: