Cum am descoperit fructele și cum acestea ne fac mai fericiți

28 apr. 2021
Cum am descoperit fructele și cum acestea ne fac mai fericiți

Cum bine știm aproape toți, o dietă sănătoasă și echilibrată ar trebui să includă un aport important de fructe și legume, care să ofere organismului nostru substanțele necesare, precum vitamine, minerale și fibre.

Este sugerat să consumăm zilnic cel puțin 3-4 porții proaspete, variind și eventual optând pentru fructe de sezon produse local. S-a constatat faptul că în țările mediteraneene se consumă în mod obișnuit mai multe fructe decât în țările din nord, iar acest lucru nu poate fi decât benefic pentru cei care l-au transformat într-un obicei; consumul bogat de fructe proaspete reduce apariția numeroaselor boli, datorită compoziției chimice a acestora, protejând mintea și oferind o stare de bine.

Fructele conțin, de asemenea, săruri minerale, proteine, puține grăsimi și multe fibre. Coaja fructelor este partea care conține mai multe fibre și vitamine, cum ar fi caroten, vitaminele A și C și vitamine din grupa B. Nici apa nu lipsește din compoziție, iar cantitatea acesteia variază: de la 20% în cazul bananelor, la 90% pentru pepeni și căpșuni, iar alte fructe au un conținut mediu de apă, în jur de 10%.

Consumul de fructe a fost larg răspândit și în trecut. Acestea erau servite în diferite moduri: proaspete, uscate sau conservate. Mormanele de fructe descoperite în mai multe situri arheologice sunt dovada că din cele mai vechi timpuri s-au recoltat și consumat diferite tipuri de fructe chiar și doar ca un tip de provizii pentru producerea de băuturi fermentate.

Începând cu secolul al III-lea î.Hr., în epoca cuprului, erau populari și strugurii, cireșele, prunele, și castanele. Erau cultivate multe tipuri de boabe și leguminoase, iar despre măslini, vița de vie și smochini se poate spune că erau deja larg răspândite. Nucile, cum ar fi fisticul și migdalele, făceau parte din copacii cultivați în grădinile de la sfârșitul epocii bronzului.

În Evul Mediu, deoarece zahărul și mierea erau deosebit de scumpe, oamenii obișnuiau să adauge fructe în multe feluri de mâncare. Chiar și portocalele amare erau folosite ca îndulcitori – având în vedere că soiul dulce a fost descoperit secole mai târziu -, iar pe lângă acestea se mai numărau rodiile, gutuile și strugurii.

Fructele au, de asemenea, ceva de-a face cu psihicul nostru, nu numai cu papilele noastre gustative; și odată ce oamenii au descoperit acest lucru, s-au folosit de el în tot felul de moduri creative. O utilizare foarte distractivă este în clasicele jocuri slot, care nu ar fi la fel – chiar și cu toată evoluția tehnologică de astăzi – fără cireșe, pepeni, căpșuni și multe altele. Când toate aceste jocuri au trecut în online, fructele au ținut ritmul și chiar dacă multe alte elemente au intrat în scenă, oldies are still goldies.

Fructele au stârnit și spiritul creator al pictorilor, atât autohtoni, cât și internaționali. Frumoasa pictură a lui Ștefan Luchian, intitulată Natură moartă cu fructe transmite ideea de belșug regăsit în simplitate; câteva fructe înșirate pe masă, dulciuri fără exces de zahăr, răcoritoare pe timp de vară și numai bune pentru prepararea de dulcețuri și gemuri în sezonul rece.

Dar „picturile fructifere” pot stârni tot felul de reacții. De exemplu, Hugo Van Der Goes, în 1740, a pictat „Căderea omului”, care înfățișa un măr ca fruct interzis în Grădina Edenului, iar publicul larg a adoptat o atitudine destul de atipică față de acest clasic fruct răspândit prin diverse soiuri.

Călătoriile lui Marco Polo în Asia la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul celui de-al XII-lea au contribuit foarte mult la dezvoltarea Europei. Renumitul explorator s-a întors acasă atât cu aur și condimente, cât și cu o multitudine de informații referitoare la cum se pot obține progrese în horticultură, așa cum se întâmpla deja în China, unde existau vaste livezi roditoare.

Istoria modernă a fructelor și legumelor este caracterizată de nenumărate experimente reușite, care ne aduc pe masă și în frigidere fructe care nicidecum nu apăreau reprezentate în operele de artă ale perioadei Renașterii, spre exemplu. Astăzi ritualul de degustare a pepenilor s-a simplificat, pentru că aceștia nu mai au semințe, strugurii sunt „proiectați” pentru a supraviețui într-un climat extrem de rece, bananele sunt la fel de proaspete chiar și după lungi călătorii, iar toate sortimentele din cadrul raionului cu fructe din supermarketuri sunt o dovadă că oamenii pot depăși multe limite pentru a-și satisface toate poftele.