Cum funcționează sistemul pensiilor din Franța și de ce vrea Macron să îl schimbe?

Sindicatele lucrătorilor din Franța au promis un val de greve împotriva restructurării pensiilor, reformă promisă de președintele Emmanuel Macron, o reformă ce joacă un rol important în programul de reabilitare a economiei propus de acesta.

Guvernele anterioare au mărit deja numărul necesar de ani pentru primirea unei pensii întregi, însă reforma lui Macron ar înlocui mai multe sisteme separate cu un singur regim complet nou.

Macron susține că sistemul actual este prea complicat și descurajează flexibilitatea muncii, acest sistem putând aduce un deficit de 17 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) până în 2025 dacă nu se vor lua măsuri.

Guvernul urmează să dezvăluie detaliile planului în următoarea săptămână, iar aici sunt câteva dintre elementele principale ce au fost prezentate liderilor de sindicate în timpul negocierilor din săptămânile recente.

Cum funcționează?

Sistemul actual din Franța este unul dintre cele mai generoase din lume, cu angajații din sectorul privat eligibili pentru pensii bazate pe cei mai buni 25 de ani de salarii lucrați – în sectorul public, pensiile sunt bazate pe ultimele 6 luni de salariu.

În medie, pensiile sunt 75% din câștigurile dinainte de pensionare, comparat cu o medie OECD de 58%. Este un sistem de contribuții bine definit, ceea ce înseamnă că pensionarii obțin o suma garantată bazată pe câștigurile obținute de-a lungul carierei lor.

Persoanele născute în 1973 sau după acest an, trebuie să muncească un total de 172 de trimestre, sau 43 de ani, pentru o pensie întreagă.

Vârsta oficială de pensionare este de 62 de ani, însă persoanele ce se pensionează fără trimestre suficiente își vor vedea pensiile reduse.

În tandem cu sistemul principal se află un regim ce folosește o schemă bazată pe punctaje, punctele fiind acumulate în funcție de salarii și transformate în pensii.

Totuși, există și alte 42 de „regimuri speciale”, pentru lucrători precum funcționarii publici, docherii, avocații, și angajații operatorului feroviar SNCF precum și ai operatorului de transport public de la Paris, RATP.

Acestea au în vedere pensionarea înainte de termen și pensii mai avantajoase, oferite inițial drept compensație pentru muncile grele.

Ca rezultat, în mod obișnuit o persoană în Franța se pensionează la vârstă de 60 de ani, cu 3 ani mai devreme decât oriunde în Europa, și cu 4 ani mai devreme decât media statelor bogate din OECD.

Cheltuielile publice pentru pensii reprezintă 14% din PIB – numai Grecia și Italia cheltuie mai mult dintre statele europene.

Ce s-ar schimba?

În timpul campaniei sale prezidențiale din 2017, Macron a promis să implementeze un sistem „universal”, care ar renunta la regimurile speciale.

Un sistem bazat pe punctaje ar fi aplicat pentru toți cetățenii, Macron susținând că „pentru fiecare euro contribuit, toată lumea primește aceleași drepturi de pensie”.

„Nu vom modifica nici vârsta de pensionare, nici sumele destinate pensiilor”, susține acesta în manifestul campaniei sale.

Sistemul unic va permite ajustări din mers, ce ar permite guvernului să reducă deficitul în funcție de îmbătrânirea populației, și mărirea speranței de viață după pensionare.

Guvernul a promis să implementeze sistemul treptat, pentru a nu afecta lucrătorii aflați în apropierea pensionării.

Guvernul a început negocierile cu sindicatele din august, însă numai CFDT, cel mai mare sindicat din sistemul privat, susține ideea unui sistem unic – atât timp cât vârsta de pensionare de 62 de ani nu este modificată.

Sindicatele CGT și Force Ouvriere, dominante în sfera lucrătorilor din sistemul public, au condamnat reforma, susținând că aceasta va forța milioane de oameni să muncească mai mult sau să se confrunte cu pensii reduse.

Loading...

Revista Presei