Cum se manifestă atacul de panică? Simptome și diagnostic

În ultima perioadă se vorbește mult despre atacuri de panică și din ce în ce mai multe persoane sunt afectate de acest lucru. Cei care experimentează astfel de episoade le prezintă ca fiind deosebit de tulburătoare. În timpul unui atac de panică pot apărea mai multe simptome fizice, iar ele ating intensitatea maximă în aproximativ 10 minute. Acestea implică în special manifestări ale sistemului nervos simpatic. Pe lângă simptomele fizice apar o serie de simptome cognitive şi emoţionale: persoanele trăiesc o frică foarte intensă şi se gândesc că vor muri, vor înnebuni, vor pierde controlul, spun specialiștii de la mindinstitute.ro.

Simptomele atacului de panică : Prezenţa a 4 simptome din cele 13 permite diagnosticarea atacului de panică, conform Manualului de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale DSM IV:

Simptome cardiovasculare: Palpitaţii, ritm cardiac accelerat (senzaţia că inima bate “nebuneşte”), Transpiraţii, Dureri în piept.
Simptome respiratorii: Senzaţie de sufocare, respiraţie neregulată
Simptome gastrointestinale: Senzaţie de greaţă, vomă sau dureri de burtă
Simptome neurovegetative: Ameţeli, pierderea echilibrului, senzaţie de leşin, Senzaţia că pacientul se îneacă, Tremurături, Senzaţia de amorţeală sau furnicături, Frisoane sau puseuri de căldură
Simptome psihologice: Sentimentul că lumea nu e reală sau sentimentul de detaşare de sine, Teamă de a nu pierde controlul sau a înnebuni, Teamă de a nu muri, teama de a nu face un atac de cord, atac cerebral etc.

Vezi și Neurologul psihiatru Dulcan avertizează: care sunt gândurile care ne îmbolnăvesc! Așa apare cancerul

Diagnosticul de atac de panică se poate pune dacă nu există o explicaţie somatică pentru simptomele fizice şi dacă apar cel puţin una dintre următoarele caracteristici: îngrijorare persistentă în legătură cu apariţia unui nou atac, numită anxietate anticipatorie; îngrijorare despre implicaţiile atacului de panică/ consecinţele lui (o consecinţă medicală catastrofică – voi face un atac de cord, voi muri, sau o consecinţă mentală catastrofică – îmi voi pierde minţile); modificări semnificative în comportament din cauza atacurilor de panică – evitarea unor situatii sau locuri, folosirea unor strategii de siguranta sau de asigurare ca nimic rau sa nu se intample sau ca in caz de ceva, sa existe o salvare imediata.
Odată diagnosticat, atacul de panică este o tulburare cu un prognostic foarte bun la tratament. Studiile arată că, tratamentul adecvat poate reduce sau elimina complet atacurile de panică la 70%-90% dintre pacienţi. Prognosticul este cu atât mai bun cu cât tulburarea este identificată mai devreme.

Ceea ce reprezintă o problemă este că doar 1 persoană din 3 care suferă de atacuri de panică primeşte astăzi un tratament adecvat. Peste 90% dintre pacienţi au convingerea că au o boală fizică şi se prezintă la neurolog (44%), cardiolog (39%) şi la gastroenterolog (33%).

Vezi și Actrița Cristina Cioran, mărturisire șocantă: “Își scoteau organul și… Bagau mana sub fustita si prin alte parti”

Situaţia cel mai frecevent întâlnită este diagnosticarea pacienţilor cu atac de panică cu „sindrom neurovegetativ” sau referirea lor către serviciile de cardiologie, deoarece simptomele cel mai frecvent raportate de pacienţi sunt cele cardiace. Studiile arată că 16%-25% dintre pacienţii de cardiologie cu dureri de piept, 15%-20% dintre pacienţii cu palpitaţii îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru atacul de panică şi prezintă rezultate normale la investigaţii.

Simpla reasigurare a pacienţilor că simptomele lor nu au o cauză organică nu este sufiecientă pentru a le elimina simptomele. 50% continuă să prezinte simptome şi să consulte în continuare medicul pentru a-şi rezolva simptomatologia. În cazul în care pacienţii primesc medicaţie cardiacă sau pentru alte acuze somatice aceasta este ineficientă în reducerea simptomelor, 75% dintre pacienţi prezintă în continuare simptome accentuate.

Citește și:

Loading...

Revista Presei