Toggle Menu
  1. Home/
  2. Panoul de onoare/

Este Ziua Brâncuși. Stupefianta poveste a unei opere a maestrului, ascunsă sub o cutie din lemn, în cimitirul Montparnasse

  1. Home/
  2. Panoul de onoare/

La 19 februarie, în anul 1876, în localitatea Hobiţa s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii. Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile declarate sărbătoare naţională.

Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.

O moștenire universală

Desăvârșirea sa ca om al frumosului și al artei s-a făcut treptat, atât în țară, cât mai ales în Franța. După un parcurs greoi, cu mai multe escale, în 1904 a ajuns la Paris.

În anul 1905, primeşte o bursă din partea ministrului român al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi se înscrie la examenul de admitere la Şcoala de Belle Arte, unde va învăţa la clasa sculptorului Antonin Mercié, și unde avea să îl întâlnească pe celebrul pictor Amedeo Modigliani, de care avea să îl lege o remarcabilă prietenie.

Anul următor aduce primele expoziţii pariziene al lui Brâncuşi, la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris, iar critica artistică era plină de laude la adresa artistului, însă în acel an, la împlinirea vârstei de 30 de ani, părăseşte cursurile Şcolii de Belle Arte, atingând limita de vârstă.

În anul 1907, trei opere ale sculptorului erau prezentate în cadrul salonului Societăţii Naţionale a Artelor Franceze, la vernisaj fiind prezent chiar Auguste Rodin, care îl invită pe Brâncuşi să îi devină ucenic, o mare onoare refuzată însă de sculptor, care avea să îşi motiveze astfel gestul: „Nimic nu creşte la umbra marilor copaci“.

Sculpturi emblematice

În acelaşi an Brâncuşi primeşte o comandă pentru monumentul funerar al unui moşier bogat, în cimitirul din Buzău, o statuie reprezentând o tânără care îngenunchează, intitulată „Rugăciune”, iar în 1908 realizează prima versiune a „Muzei adormite“, sculptura unei feţe de femeie ale cărei trăsături sugerează un bloc de marmură nedefinit, prima operă în care influenţa lui Rodin era totală.

În acelaşi an, Brâncuşi sculptează „Sărutul“, un studiu în care figurile verticale a doi adolescenţi îmbrăţişaţi formează un volum cu linii simetrice, realizat prin tehnica cioplirii directe, cu o viziune estetică unitară.

Ciudata cutie din lemn de pe mormântul din cimitirul Montparnasse

”Sărutul”, sculptură aflată pe un mormânt din cimitirul Montparnasse, este obiectul unei dispute între statul francez şi moştenitorii unei defuncte, o rusoaică înmormântată acolo din 1910. “Sărutul/ Le Baiser” este considerată drept o operă majoră a artistului, al doilea cel mai scump sculptor pe piaţa de artă după Giacometti.

Este o ciudată cutie din lemn, pe lângă care trec vizitatorii celebrului cimitir, fără să se întrebe ce caută pe un mormânt. De câteva luni, este acolo, în cimitirul Montparnasse, iar turiștii care se plimbă pe aleile pe unde sunt înmormântați Baudelaire, Maupassant sau Gainsbourg, trec deseori fără să arunce un ochi. Și dacă ar ști ce se ascunde în cutia aia…

Plăcile din lemn ascund una dintre cele mai scumpe sculpturi din lume, o minune care ornează mormântul unei anume Tatiana Rașevskaia, o tânără rusoaică, care s-a sinucis în mod misterios la Paris, în 1910, scrie lexpress.fr.

Ioana