Franța comemorează victimele atacului de la Charlie Hebdo, după 5 ani de la tragedie

je suis charlie

Marți, Franța a comemorat caricaturiștii ce au fost masacrați de doi teroriști, în sediul publicației satirice Charlie Hebdo din Paris, în urmă cu 5 ani. Atacul împotriva săptămânalului, ce are un trecut marcat de satirizarea islamului și a altor religii, a fost primul dintr-o serie de atacuri ce au dus la 250 de decese începând din 7 ianuarie 2015, provocate în mare parte de tineri jihadiști născuți în Franța.

Aceste atacuri au cutremurat Franța, expunând diviziunea societății cu care țara se confruntă, și iscând o polemică intensă cu privire la integrarea musulmanilor și libertatea presei.

„Nimic nu va mai fi ca înainte”, prezicea primarul Parisului, Anne Hidalgo, imediat după atac.

Frații Kouachi au omorât 12 persoane în atacul de la Charlie Hebdo. Aceștia au susținut că motivația atacului a fost răzbunarea pentru caricaturile legate de Profetul Mohammed, ce mulți musulmani le-au considerat jignitoare.

„L-am răzbunat pe Profetul Mohammed. Am omorât Charlie Hebdo!”, strigau aceștia triumfător alergând pe străzi.

În decurs de 3 zile, numărul morților cauzate de frații afiliați ai Al-Qaeda și de complicele Amedy Coulibaly a ajuns la 17 persoane, incluzând 4 persoane la un supermarket cușer și 3 ofițeri de poliție.

Frații Kouachi au eșuat în încercarea lor de a „omorî” Charlie Hebdo. În ciuda faptului că publicația a pierdut talente, aceasta a rămas pe linia de plutire datorită solidarității publicului.

„Am vrut ca revista să continue să existe”, afirma Pierrick Juin, un caricaturist ce s-a alăturat publicației la câteva luni după atac. „Din punctul meu de vedere publicația nu putea fi oprită doar din cauza faptelor petrecute.”

Săptămâna aceasta publicația a lansat o ediție aniversară ce amintește de atac.

Însă atacurile au adus la lumină divizunea cuprinzătoare a societății franceze: chiar și un minut de liniște declarat la nivel național ținut de 4 milioane de persoane sub sloganul „Je suis Charlie” (trad. Eu sunt Charlie) nu a ilustrat o națiune unită în doliu.

Atunci, fostul prim ministru Manuel Valls a atras critica multor oameni, făcând legătura dintre creșterea numărului manifestărilor extremiste și „apartheidul geografic, social și etnic” din Franța.

Președintele Emmanuel Macron a reiterat această tematică în timpul campaniei sale electorale din 2017.

Însă în ciuda promisiunilor sale de a încheia „arestul la domiciliu” al tinerilor captivi ai locuințelor sociale suburbane în mare creștere, ce reprezintă locurile formative a mai multor jihadiști născuți în Franța, condițiile acestora rămân în mare parte neschimbate.

Un sondaj important realizat de Odoxa în noiembrie a arătat că majoritatea rezidenților din locuințele sociale încă se simt abandonați de stat și discriminați de angajatori.

Prezența forțelor militare în Franța a fost sporită după măcelul din noiembrie 2015, și rămâne la un nivel ridicat în continuare, cu aproape 10000 de soldați în misiune.

Franța rămâne la al doilea cel mai înalt nivel de alertă, cu atacuri sporadice lansate de indivizi ce au fost acuzați de adoptarea ideologiei radicale continuând să curme vieți.

În ultimul incident soldat cu morți, un tânăr în vârstă de 22 ani convertit la islam ce avea probleme psihice a înjunghiat mai multe persoane într-un parc din aproapierea Parisului, pe 3 ianuarie, omorând un bărbat și rănind două femei.

„După atacurile din ianuarie, cât și după atacurile din noiembrie 2015, Franța a fost unită. Franța și-a aparat valorile, libertatea, Franța a respins antisemitismul, rasismul, stigmatizarea”, afirma fostul președinte francez Francois Hollande în cadrul comemorarilor.

„Trebuie să ne asigurăm că acest mesaj, ce a fost exprimat atunci, rămâne la fel de puternic că întotdeauna.”

** Sursa imagine: Deutschlandfunk Kultur

Revista Presei