Klaus Iohannis a recunoscut! De ce nu are copii cu Prima Doamnă, Carmen Iohannis

 Klaus Iohannis a dezvăluit motivul pentru care nu a avut copii cu Prima Doamnă, Carmen Iohannis. Cei doi sunt căsătoriți de peste 25 de ani, dar nu au niciun moștenitor.

Președintele a făcut o declarație foarte controversată. Acesta a precizat că a investit în imobiliare pentru că nu are copii. Acum, șeful statului spune că nu are copii pentru că nu s-a putut, nu pentru că nu și-a dorit.

”Nu regret acele afirmaţii şi nici nu le-am făcut, deci nu am ce regreta. Eu am spus că, din păcate – ca să nu înţeleagă cineva că intenţionat nu avem copii -, nu avem copii. Nu s-a putut. Şi atunci am avut resurse pentru altceva. Eu mi-aş fi dorit mai mult decât orice să investesc aceste resurse în copiii proprii, dar nu a fost să fie”, a dezvăluit Iohannis.

De ce nu au copii Klaus Iohannis și soția sa, Carmen. Președintele a explicat totul: „Eu mi-aș fi dorit mai mult decât orice…”

Președintele spune că dacă ar fi avut copii nu ar fi făcut acest pas.

”Nu a fost o idee pe care să o luăm în considerare, pentru că acum 20 de ani am decis să intru într-o carieră foarte publică și poate dacă aș fi avut copii, nu aș fi făcut acest pas. Așa, am avut mai mult timp, mai multă energie la dispoziție pentru a mă implica în ceea ce fac în calitatea mea de persoană publică”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Acest aspect ar putea fi folosit împotriva sa în campania prezidențială. Faptul că nu are copii este un aspect ce poate cântări greu, mai ales că, Viorica Dăncilă a fost în aceeași situație și a adoptat. Victor Dăncilă nu este fiul natural al fostului premier.

„M-a sunat o colegă şi mi-a spus dacă vreau să merg la spital, ca să vedem un copil care fusese părăsit. Când l-am descoperit pe Victor mânuţele avea răni la mâini. Când am văzut acel ‘ghemotoc’ m-am hotărât să îl înfiez. Soţul meu nu a fost de acord, părinţii nu au fost de acord. M-am internat în spital ca să mă învăţ cu el. A fost şi norocul meu, dar şi norocul lui. Pe Victor l-am iubit şi îl iubesc necondiţionat. Mi-a schimbat viaţa şi mi-a schimbat-o în bine. Nu a fost deloc uşor să îl înfiez, cu acte şi toate documentele. Stăteam în Videle, aveam un apartament cu două camere. Mama mea mi-a spus un lucru: ‘dacă vei face un copil al tău, vei face diferenţe. Ai grijă’. Atunci s-a dus o luptă în mine, mi-a fost teamă că va exista această diferenţă, şi am decis să nu mai facem un copil. Soţul a fost de acord.

Mi-au atacat familia, m-au atacat pentru că am înfiat un copil. Îmi pare rău că nu am putut să îl apăr pe Victor, acum, după ce l-am apărat mereu, când era mic”, a declarat Viorica Dăncilă.

L-a răsfățat enorm

„Am certitudinea că am făcut cel mai bun lucru din viaţa mea şi aş face-o din nou. Nu-mi doream să înfiez un copil, aşa cum s-a acreditat. Eram pe 4 ianuarie 1990, eram inginer stagiar, eram în formarea unei cariere… În noaptea de 4 ianuarie eram de serviciu.

Noaptea pe la 1-2 vorbeam cu o prietenă care era centralistă şi mi-a spus că e puţin necăjită. Mi-a spus că a vorbit cu omoloaga ei de la spital şi că o femeie a abandonat un copil şi plânge, plânge şi că va merge cu o prietenă dimineaţă să îl vadă şi dacă vreau să merg şi eu. Dimineaţă, am mers cu cele două prietene. (…) Am mers şi am văzut copilul, am văzut un ghemotoc mic, de 4 zile, care plângea foarte tare, parcă îşi striga disperarea şi faptul că el e singur când toţi ceilalţi erau cu mămicile lor. Atunci am simţit că acesta e destinul meu, că trebuie să ajut acest copil.

M-am dus acasă şi am vorbit cu soţul meu, nu a fost foarte încântat prima dată. Mi-a spus: Totuşi, ai 26 de ani, eşti încă tânără, nu ştiu cum te vei descurca. Eram la început de drum, aveam un apartament care nici nu era mobilat. Am spus că îl voi iubi sau voi învăţa să îl iubesc. Am vorbit cu mama, socrii mei, erau foarte reţinuţi. Au venit prieteni şi au spus: poate copilul are probleme de sănătate, nu ştii. Am fost de neclintit şi am spus că voi înfia acest copil. În 6 ianuarie m-am internat cu el ca să învăţ să îl hrănesc. Am stat în spital cu băieţelul meu două săptămâni. Deja nu mă mai dezlipeam de cel mic. Soţul meu s-a ataşat foarte mult de el. (…) Mama mea l-a iubit enorm, l-a răsfăţat enorm’, a povestit Viorica Dăncilă.

Citește și:

Loading...

Revista Presei