Milioane de români, cu buzunarele goale! Se amână creşterile salariale promise?! Vezi dacă ești vizat

Milioane de români ar putea rămânecu buzunarele goale! Este avertismentul unui specialist din domeniu. Creșterile salariale promise de Guvern ar putea să fie amânate.

Bugetarii sunt foarte aproape de o lovitură extrem de dură. Ar putea rămâne fără creșterile salariale. Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune că a făcut mai multe recomandări pentru a seevita o nouă criză.

Se cere amânarea creșterii salariilor

Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, recomandă amânarea unor noi creşteri de venituri/salarii, stoparea promisiunilor ce creează aşteptări nerealiste cetăţenilor şi restructurarea aparatului de stat. totul ar trebui oprit din cauza deficitului acut de spaţiu fiscal care este tot mai periculos.

Daniel Dăianu susţine că a avut loc o ajustare bugetară majoră în intervalul 2012-2015, costisitoare din punct de vedere social şi nu numai (a alimentat probabil înclinaţia de plecare din ţară), deficitul bugetului consolidat ajungând la sub 1% din PIB în 2015.

Această corecţie s-a văzut în deficitul de cont curent ce a gravitat în jur de 1% din PIB către finele perioadei. Tendinţa a fost însă inversată după 2015, când s-a intrat într-o suită de reduceri de taxe şi impozite, care a adus veniturile fiscale la minim istoric, la sub 26% din PIB în 2018 (cu CAS nivelul se menţine peste 26%), subliniază preşedintele Consiliului Fiscal într-un articol publicat pe site-ul instituției.

Astfel, România a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale, explică sursa citată care arată, de asemenea, că în UE media veniturilor fiscale este de 39-40% din PIB, în timp ce în economii emergente din Est trece de 34-35% din PIB. „Veniturile fiscale au mers în jos prin omisiune şi comisiune. Prin decizii publice care au schimbat regimul fiscal, o poziţie îmbrăţişată de cam tot spectrul politic; unele partide fiindcă au văzut astfel o reparaţie socială pentru austeritatea aplicată după 2010; alte partide deoarece cred în încasări superioare la impozite inferioare (teză adesea invalidată de realitate). Prin omisiune, afirm, întrucât s-a neglijat nevoia de a spori transparenţa, gradul de conformare la plăţi, astfel încât să se colecteze mai mult.

Nu numai că s-a renunţat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF, dar nu au existat preocupări sistematice de creştere a colectării. Datele Eurostat arată, de pildă, că în ce priveşte TVA, România are cel mai înalt grad de neconformare – 36% în 2018. În Polonia şi Bulgaria, două ţări în care a avut loc o reformă a administraţiilor fiscale, gradul de conformare s-a ameliorat în mod remarcabil; în Bulgaria neconformarea a ajuns la 12% în 2018, de la 22% în 2014; în Polonia a ajuns la 14% în 2018, de la 24% în 2014”, arată Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, în timp ce s-a acceptat o scădere a veniturilor fiscale, numai parţial compensată de absorbţie de fonduri europene, au crescut presiunile pe buget prin creşterea veniturilor/salariilor. De aici a rezultat un spaţiu fiscal tot mai mic, o „încordare teribilă” a bugetului public. Dăianu menţionează, însă, că o creştere de venituri (salarii) era inevitabilă pentru a atenua exodul de capital uman, emigraţia, însă o asemenea politică, dacă nu este însoţită de grija pentru creşterea veniturilor fiscale, primejduieşte echilibre macro.

„Iar creşterea veniturilor în sectorul bugetar a dezechilibrat relaţia cu salariile în sectorul privat; a devenit tot mai atractiv pentru numeroşi cetăţeni să se angajeze la stat, în pofida accentuării deficitului de forţă de muncă în arii largi din economie”, arată Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, noua lege a pensiilor ar avea un impact mai mult decât sever asupra bugetului public. „Nu puţini (mai ales politicieni) notează nivelul relativ scăzut al cheltuielilor sociale în România ca pondere în PIB faţă de alte state din UE, ceea ce este adevărat. Dar se omite aici să se spună că nivelul veniturilor fiscale la noi este penultimul în UE. Nevoile sunt mari social şi economic, dar pentru a le acoperi ai nevoie de venituri adecvate la buget”, explică economistul.
Daniel Dăianu spune că din această perspectivă este de judecat deficitul acut de spaţiu fiscal şi atrage atenţia că fără corecţii în următorii ani, deficitul ar exploda spre 7% din PIB.
„Din această perspectivă este de judecat deficitul acut de spaţiu fiscal; adică: scădere sensibilă de venituri fiscale în ultimii ani, care au ajuns la sub 26% din PIB; creştere de venituri/salarii care a mărit deficitul bugetar după 2015 la circa 3% din PIB; presiuni în plus, noua lege a pensiilor, care adaugă procente bune de PIB la deficitul bugetar de 3% din 2018; fără corecţii în următorii ani, deficitul ar exploda spre 7% din PIB. Dar nu se poate ajunge practic la un asemenea deficit fiindcă pieţele nu vor accepta aşa ceva”, menţionează acesta. Conform lui Daniel Dăianu, economia autohtonă va încetini în mod inevitabil.

Recomandările VoxBiz

Loading...

Revista Presei