Proteste în Franța: Manifestări în masă din cauza pensiilor

proteste franta

Franța trece printr-o altă zi de întreruperi și proteste datorită unor schimbări majore plănuite de guvern pentru sistemul de pensii. Demonstrații în masă puse la cale de sindicate au fost ținute joi – a șasea zi la rând de proteste.

Transportul public din Paris a fost afectat în mod categoric, iar lucrătorii au făcut blocade în jurul câtorva rafinării.

Guvernul urmează să comunice detaliile complete ale schimbărilor sistemului de pensii miercuri.

Prim-ministrul Edouard Philippe le-a comunicat colegilor de partid faptul că discursul său nu va fi constituit din „anunțuri magice” pentru a opri protestele.

Protestele s-au desfășurat în câteva orașe, sindicatele dorind să mențină intensitatea acestora.

În zona centrală a Parisului, oficialii sindicatelor au estimat că au existat 180.000 de protestatari, însă acest număr este mai mic decât estimarea de 250.000 făcută pe 5 decembrie.

Transportul public și spitalele au fost afectate de proteste. Un număr de școli secundare și universități au fost închise pentru ziua curentă în Paris, Lille, Lyon și Bordeaux.

Lucrători din spitale au susținut că aceștia au plănuit greve pentru a aduce în evidență „situația precară” de unde muncesc.

Numai 1 din 5 trenuri TGV de mare viteza au functionat, iar Air France a renuntat la 25% din zborurile interne pentru joi, renuntand de asemenea si la 10% din zoburile scurte internationale, sustine agentia de stiri AFP. 3 din 5 trenuri Eurostar au functionat, conform operatorului feroviar SNCF.

La ora 08:00 (07:00 GMT), au fost ambuteiaje pe o distanță de 400 de km în regiunea Parisului, conform ultimelor informații.

Transportul în Paris a fost puternic fragmentat, cu linii de metrou fie închise, fie funcționând la capacitate foarte redusă. Jumătate din tramvaiele orașului au fost considerate a fi operaționale.

Unele muzee din Paris au fost din nou forțate să fie închise parțial, iar ambele teatre de opera au anulat spectacole, susține AFP.

„Din punct de vedere psihologic este stresant pentru că nu știi dacă vei ajunge unde trebuie”, navetistul Benit Ntende declara pentru AFP în timp ce aștepta un tren în stația Saint-Lazare din Paris.

„Trebuie să te trezești mai devreme – e una dintre bucuriile vieții în Paris.”

Lucrătorii sunt nemulțumiți de ideea de a se pensiona mai târziu sau de a primi pensii mai mici.

„Da, este nevoie de o reformă pentru sistemul de pensii, nu e nevoie să îl distrugem. Ceea ce propune președintele Macron este să îl distrugem”, Philippe Martinez, lider al unuia dintre cele mai mari sindicate, CGT, afirmă pentru televiziunea franceză.

„Avem de ales între solidaritate sau individualism”, adaugă acesta.

Franța are deocamdată 42 de scheme de pensionare diferite pentru sectorul public și cel privat, cu variații în vârstă de pensionare și suma alocată pensiei. Macron susține că planurile sale pentru un sistem unic bazat pe punctaje ar fi mai corect, însă mulți cetățeni îl contrazic.

Greva datorată planurilor sale în legătură cu sistemul de pensii a atras oameni din diferite sfere profesionale, incluzând pompieri, doctori și lucrători din sfera transporturilor. Unii au promis să nu se oprească până când președintele nu abandonează planul de a reconstrui sistemul de pensii.

Reformă dificilă

Administrația lui Macron speră să evite repetarea situației din 1995 în legătură cu reforma sistemului de pensii, ce a afectat profund sistemul de transport pentru 3 săptămâni, și a atras un număr masiv de protestari, forțând căderea guvernului.

Sistemul unificat al președintelui Macron ar ține cont de fiecare zi lucrată de angajați , acordându – se puncte ce contribuie la mărirea pensiilor.

În ultimul deceniu, vârstă oficială de pensionare în Franța a fost crescută de la 60 la 62 de ani, însă rămâne una dintre cele mai scăzute vârste în cadrul grupului OECD al națiunilor bogate – în UK, de exemplu, vârstă de pensionare pentru pensiile de stat este de 66 de ani, și urmează a fi mărită la 67 de ani.

Această modificare ar afecta cele mai avantajoase pensii pentru un număr de profesii, iar sindicatele se tem că noul sistem ar duce la situația în care unii cetățeni ar trebui să muncească mai mult pentru pensii mai mici.

Incapacitatea de a aplica reforma ar duce la un deficit de până la 17 miliarde de euro, 0.7% din PIB, până în 2025, conform unui pronostic din partea unui comitet independent pentru pensii, pus la dispoziție de Reuters.

Guvernul ar avea o sarcină foarte grea în a își explica planurile, conform premierului, pentru că oamenii nu ar avea încredere în mesajele administrației dacă reformele pentru pensii nu ar fi implementate.

Revista Presei