Reforma lui Macron pentru pensii: Franța intră în a II-a zi de grevă

O grevă împotriva reformelor planificate pentru pensii care a paralizat Franța în ziua de joi, este continuată pentru a doua zi. Câteva sindicate, incluzând sindicatele lucrătorilor în domenii precum transporturile feroviare sau metrourile, au hotărât să continue greva , fapt ce duce la întreruperea unor servicii cheie pentru încă o zi. Această grevă a fost inițiată după ce mai mult de 800000 de persoane au protestat joi, confruntări violente fiind raportate în anumite orașe.

Lucrătorii sunt nemulțumiți de reformele pentru pensii, ce ar putea duce la o vârstă de pensionare mai mare , sau o micșorare a pensiilor.

Franța are deocamdată 42 de sisteme de pensii în sectorul public și privat, cu variații în funcție de vârsta de pensionare sau sumele plătite .

Președintele Emmanuel Macron susține că planurile sale pentru un sistem universal bazat pe punctaje ar fi mai corect, însă mulți cetățeni nu sunt de acord cu această idee.

Lucrătorii din domeniul feroviar au hotărât să își continue greva și vineri, în timp ce sindicatul lucrătorilor ce răspund pentru metrourile și autobuzele din Paris anunță continuarea grevei cel puțin până luni.

Multe curse feroviare de oră de vârf spre Paris au fost anulate vineri, iar 10 din 16 linii de metrou au fost închise, în timp ce altele au funcționat în regim limitat, conform Reuters.

Ambuteiaje de peste 350km au fost semnalate pe drumuri principale, în interiorul sau în vecinătatea capitalei franceze.

Un număr de zboruri au fost întrerupte, în timp ce multe școli vor fi probabil închise, iar multe spitale se vor confrunta cu lipsa de personal.

Conform ultimelor informații, guvenul lui Macron a stabilit un plan de combatere a grevei din weekend.
Lideri de sindicat au susținut răspicat continuarea grevei până când liderul Macron va renunța la promisiunea de campanie de a restructura sistemul de pensii.

„Vom protesta pentru încă cel puțin o săptămâna, iar după această săptămâna guvernul va fi cel care va renunța la a opune rezistență „, susține Patrick Dos Santos, un lucrător în transporturi în vârstă de 50 de ani, conform Reuters.

Ce s-a întâmplat joi?

Poliția franceză susține că 800000 de persoane au participat la protestele stradale, incluzând 65000 în Paris.

Liderii de sindicat susțin că numerele sunt mai mari, în timp ce sindicatul CGT susține că 1,5 milioane de oameni au participat la proteste în întreaga Franță.

Aceste întreruperi au condus la închiderea multor locații turistice populare, incluzând Turnul Eiffel, iar multe puncte de transport precum Gare du Nord au fost neașteptat de nepopulate.

În capitală a fost raportat vandalism, iar poliția a fost nevoită să folosească gaz lacrimogen pentru a separa protestatarii. În total, 71 de persoane au fost arestate conform poliției.
Confruntări violente au fost semnalate și în alte orașe, precum Nantes, Bordeaux sau Rennes.

Care este impactul asupra transportului?

Operatorul feroviar SNCF susține că 90% din curse au fost anulate din cauza incidentelor de joi.
Sute de zboruri au fost de asemenea anulate, companiile de transport aerian anunțând continuarea întreruperilor.
Eurostar anunță că va funcționa în regim limitat până pe 10 decembrie, 29 de curse fiind deja anulate.

Cine face grevă și de ce?

Profesori, lucrători în transporturi, polițiști, avocați, personal medical și personal al aeroporturilor au fost printre cei care au luat parte la protestele de joi.

Mulți alți lucrători au contribuit la întreruperi lipsind joi și vineri de la lucru, însă nu este clar cât de mult va dura ” greva nelimitată „.

Administrația lui Macron speră să evite o mișcare similară cu cea din 1995, ce a afectat sistemul de transport pentru 3 săptămâni, și a avut parte de un număr foarte mare de protestatari, acțiune ce a dus la căderea guvernului.
Sistemul unificat al președintelui Macron ar ține cont de fiecare zi lucrată de angajați, acordându – se puncte ce contribuie la mărirea pensiilor.

În ultimul deceniu, vârstă oficială de pensionare în Franța a fost crescută de la 60 la 62 de ani, însă rămâne una dintre cele mai scăzute vârste în cadrul grupului OECD al națiunilor bogate – în UK, de exemplu, vârstă de pensionare pentru pensiile de stat este de 66 de ani, și urmează a fi mărită la 67 de ani.

Această modificare ar afecta cele mai avantajoase pensii pentru un număr de profesii, iar sindicatele se tem că noul sistem ar duce la situația în care unii cetățeni ar trebui să muncească mai mult pentru pensii mai mici.

Loading...

Revista Presei