Tradiții și obiceiuri de 9 Martie. Cum atragi norocul pentru totul anul de Mucenici

În data de 9 martie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia, în timpul împăratului roman Licinius. Mucenicii sunt cea mai cunoscută sărbătoare populară dinaintea Paştelui. Tradiția populară spune că după friguroasele Babe urmează alte nouă zile importante, mai calde, numite Zilele Moșilor. Acestea durează până în data de 17 martie.

Ce sunt Mucenicii și cum se prepară

Mucenicii sunt o serie de preparate tradiționale, realizate în ziua de 9 martie sau cu puțin timp înainte și reprezintă ofranda adusă celor 40 de mucenici care s-au sacrificat pentru credința creștină. În anumite zone din România acestea poartă numele de măcenici sau sfințișori. Mai mult, în timp ce în anumite zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt și sunt unși cu miere sau cu sirop de zahăr, apoi asezonați cu nucă măcinată, exisă și o variantă în care aceștia sunt fierți în apă și serviți cu zahar, scorțișoară și nucă.

Ce semnifică Sărbătoarea Mucenicilor

Sărbătoarea mucenicilor  marchează începutul anului agrar, fiind practic granița dintre iarnă şi vară. În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, iarna va dura până la Sfântul Gheorghe, și, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

Tradiții și obiceiuri

În România există tradiția ca în această zi bărbații să bea 40 de pahare de vin în ziua celor 40 de Sfinți pentru avea noroc tot anul.  Mai mult, pentru a avea spor la bani, bărbaţii trebuie să mănânce seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin ei consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac. De asemenea, în Muntenia, în ziua praznicului, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile. Ritualul este urmat pentru ca gospodarii să aibă hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, gospodina tămâiază încăperile casei, cu excepţia camerei destinate băii.

Revista Presei