Chipsurile sunt printre gustările preferate ale copiilor, dar și ale adulților. Pentru că sunt foarte gustoase, mereu suntem tentați să le consumăm.
Totuși, specialiștii ne avertizează și spun că nu ne fac deloc bine.
Asociația Pro Consumatori (APC) a analizat 27 tipuri de pungi de chipsuri și a descoperit lucruri care ne fac să gândim de două ori înainte de a le mai cumpăra.
-44% din sortimentele analizate conţin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor, spune APC.
– 37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu. E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
– 15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu. Clorura de potasiu este o sare compusă din potasiu și clor cu formula chimică KCl. Este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare.
Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sănătatea. Consumarea acestei ”sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.
– 15% din sortimentele analizate conţin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive.
Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
„Mâncăm chipsuri pentru că le asociem cartofilor prăjiti. Iar la cartofi suntem campioni. Cu ceafă, cu maioneză, muștar, mici și altele, prăjim cartofi într-o veselie și mai apoi îi și mâncăm. Dacă nu facem excese de cartofi prăjiti, adică nu consumăm zilnic și în cantități industriale, nu se întâmplă nimic, problema apare când abuzăm.
Și abuzăm, saorma cu de toate nu se poate fără cartofi prăjiți, iar ceafa „goală” este o blasfemie. Ne-am obișnuit cu gustul și ne dezvățăm greu, mai ales că acum stăm toata ziua pe scaun și ronțăim ceva. Pungile cu chipsuri sunt nelipsite de pe birou, la film, în parc și la petreceri. Sunt crocante, cu diverse arome și ne plac.
Cine mai citește eticheta produsului să vadă că o pungă nu se îndeasă pe gât de o singură persoană și câtă grăsime sau carbohidrați conține? Nimeni! Mai mult, marea majoritate a chipsurilor nu sunt făcute din cartofi, sunt făcute din tot felul de bazaconii frumos colorate și cu gust de orice.
Chiar de orice, credeți-mă! De fum, grătar, chili, sărați, cu ceapă, usturoi, cu orice. Astăzi, în alimentație aproape nimic nu e ceea ce pare: cafeaua este de fapt aromă cu cafea, chipsurile sunt bazaconii colorate și totul e aromă cu ceva.
Dacă v-aș spune că mai bine ronțăiți un măr sau niște covrigei cu tărâțe, veti spune că sunt depășit și neadaptat. Poate sunt, dar nu vreau răul nimănui. Sunt medic și recomand copiilor mei și pacienților să mănânce cât mai natural și mai puțin procesat, adică nu din pungă sau din cutie.
Sănătatea e o decizie personală și începe încă din copilarie!” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).
