Mare sărbătoare: 30 Noiembrie, Sfântul Andrei. Ce este interzis să faci în această zi sfântă. Tradiții și obiceiuri

sfantul andrei

În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. La fel ca și în cazul altor mari sărbători și aceasta vine cu o serie de tradiții și obiceiuri care trebuie respectate.

Sfântul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad. Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.

Potrivit credinței populare, marea sărbătoare ține doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, astfel, după această oră, credincioșii își pot relua activitățile zilnice.

De asemenea, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului, iar tradiția populară spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Astfel, pe 30 noiembrie, oamenii se fereau să rostească acestor animale, pentru a nu se întâlni cu ele anul următor.

Spre deosebire de alte sărbători religioase, această zi este una plină de ritualuri de vindecare a bolilor și dezlegare a farmecelor sau blestemelor.

Ce este interzis să faci de Sfântul Andrei

Conform tradiției, de Sfântul Andrei nu ai voie să muncești întreaga zi, iar persoanele care încalcă această regulă riscă să se îmbolnăvească, să aibe amețeli și chiar dureri de cap.

În cazul femeilor, acestea nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul următor. De asemenea, pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos.

Tradițiile diferă în funcție de zonele geografice. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

 

Citește și:

Revista Presei